Probabil mulţi dintre voi se întreabă ce a făcut PSD Arad de Ziua Internaţională a Muncii?!
Cum de am renunţat la marşul tradiţional de 1 Mai?
Vă spun eu: am încercat să reaşezăm această sărbătoare în rândul sărbătorilor tradiţionale, specifice social-democraţiei, aşa cum era ea înainte de a fi pervertită de regimul comunist. Aşa că, sub sloganul „Remember 1 Mai” s-au desfăşurat o serie de manifestări specifice, prin care s-a dorit aducerea în prim plan a adevăratelor valori şi semnificaţii ale acestei sărbători. Astfel, am depus coroane de flori la monumentul deţinuţilor politic şi la monumentul eroilor din Parcul „Mihai Eminescu”,
fiind de asemenea, programată o masă rotundă având ca temă principală semnificaţiile zilei de 1 Mai în perioada 1950-1990. Din păcate, după 1990, Ziua de 1 Mai a devenit „o banală zi liberă”, deşi ea nu reprezintă cu nimic regimul comunist, în România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1890 de către mişcarea socialistă, fiind evocate evenimentele din SUA, în urma cărora liderii sindicatelor s-au jertfit pentru cauzele muncitorilor. Este adevărat că în perioada comunistă 1 Mai a fost minimalizat, fiind doar un prilej de consolidare a cultului personalităţii, însă nici măcar acum, după 18 ani de la Revoluţie, nu s-a revenit la semnificaţiile sale adevărate. 1 Mai nu este ziua în care Gheorghe Falcă are voie să cumpere voturi cu mici şi bere la Ceala ci este o sărbătoare internaţională pe care, din păcate, o banalizăm fiindcă nu ştim să o cinstim aşa cum se cuvine. De 1 Mai trebuie să ne reamintim ce a însemnat această zi la Arad şi ce a reprezentat munca la Arad, un oraş cu vechi tradiţii ale breslelor, recunoscute la nivel european.
Prin această acţiune nu am dorit reînvierea unor mamuţi enegofagi şi de cele mai multe ori ineficienţi, cum au fost Combinatul Chimic, IMAR-ul, Vagoanele, UTA sau Tricoul Roşu, însă nu putem rămâne indiferenţi faţă de soarta zecilor de mii de salariaţi, de profesionişti pe care aceste fabrici i-au format, ajunşi în prezent căpşunari în Spania. Poate chiar mai mult decât faptul că Aradul nu mai are profesioniştii de odinioară, ne îngrijorează că industria nu mai ocupă o pondere însemnată în economia locală, Aradul devenind un oraş în care predomină serviciile. În ultimii patru ani la Arad a fost încurajat doar sectorul serviciilor, în special comerţul în super şi hiper marketuri, fiind neglijată total producţia. O economie sănătoasă şi performantă pe termen lung este o economie bazată pe producţie iar Aradul, din păcate, nu se poate lăuda că face parte din categoria centrelor industriale care s-au dezvoltat în România ultimilor ani.
